Locuiesc într-o roată.
Îmi dau seama de asta
După copaci.
De câte ori mă uit pe fereastră
Îi văd
Când cu frunzele-n cer,
Când cu ele-n pământ.

Şi după păsări,
Care zboară
Cu-o aripă spre sud
Şi cu-o aripă spre nord.

Şi după soare,
Care-mi răsare
Azi în ochiul stâng,
Mâine-n cel drept.

Şi după mine
Care când sunt,
Când nu mai sunt.

(marin sorescu)