Hai, toata viata, sa mergem sa facem poze! sa prindem momentul perfect, rasaritul perfect, floarea cea mai cea si frumosul absolut! Oricum timpul e scurt. Va fi lung dupa ce nu va mai fi Timp.
Cum se ne iubim, daca nu avem timp? si cum sa ne auzim, daca e zgomot? un bruiaj intern, permanent, si vrem mereu sa scapam..de noi, cei din oras; si sa mergem in vizita la noi, ce de la munte si cei agatati de vreo stanca, sau de vreun vis :)
noroc de tine, prietene, ca ma mai scoti din eul asta ocupat si vii cu masca de oxigen: "ia d'aici"!
sa ne traim melancolici amintirile unei prezentze aberant si fermecator de nepasatoare, pe vreo banca din parc sau urmarind stropii de ploaie dintr-un hol de facultate, cu geamuri mari. Astazi (chiar comic) suntem o adunare de ganduri, locuri, decizii, oameni dragi si neutri, care nu da o suma logica sau previzibila. S-a mai adaugat ceva, candva, dar cand?? probabil din neatentie...
Spontaneitatea schimbarii noastre cred ca e mai rapida decat agilitatea auto-analizei. Si atunci? - vesnica senzatie ca "trebuie sa ma prind din urma.." E ziditor? nu e?
Oricum, hai sa facem niste poze! cele mai faine! instantaneul genial :)



p.s. la "Stiati ca": norocos sa fii sa traiesti intr-o tara unde ceapa nu are termen de valabilitate, iar usturoiul nu arata ca ceapa si are gust la fel de indepartat de adevar ca si tara din care provine (China). Din fericire Romania nu e inca la fel de...dezvoltata ca restul tarilor din UE. Oare cum vor reactiona romanii la usturoiul asta, in curand? Sper ca la fel de necivilizat cum reactioneaza ei de obicei. Asta ar fi aspectul benefic mult asteptat al inocentei, ignorantei si usurintei cu care am acceptat (fara drept de apel) societatea de consum.
pofta buna!